«Vila Dr. Nicolae Minovici» : Restitutio.II

Colecția de artă populară a Dr. Nicolae Minovici revine «acasă». Timp de doi ani de zile, cele mai multe obiecte de patrimoniu au fost restaurate pentru a fi expuse publicului larg în același proiect expozițional gândit de donatorul lor în urmă cu mai bine de o sută de ani.

Vernisajul expoziției va avea loc marți, 23 octombrie, ora 19.00 la Muzeul Dr. Nicolae Minovici.

Intrarea la vernisaj este liberă.

Evenimentul va include și lansarea volumului „Minovici – O Sută de Ani de Pionierat (1850-1950)”, volum colectiv, Editor – Adrian Majuru, Colaborator – Dr. Octavian Buda, Editura Muzeului Municipiului București 2017, precum și deschiderea expoziției tematice Cercetarea antropologică cu instrumentele artei, realizată în parteneriat cu Institutul de Antropologie “Francisc Rainer” (Sala de conferințe a Muzeului Dr. Nicolae Minovici.)

Colecția de artă populară adunată de Nicolae Minovici poate fi considerată prima colecţie de artă populară, care a reprezentat toate regiunile ţării, prezentată uniform şi armonios într-un spaţiu special de expunere. Acest fapt face din muzeul doctorului Minovici primul muzeu bucureştean de artă populară. El a devansat proiectul ambiţios al lui Tzigara Samurcaş care, deşi la 1912 punea piatra de temelie a actualului Muzeu al Țăranului Român, clădirea fiind finalizată în anul 1941. Nucleul patrimoniului acestui muzeu a fost organizat în clădirea Monetăriei Statului, cu sprijinul lui Spiru Haret, la 1 octombrie 1906. Acest spaţiu muzeal a devenit în anul 1912 Muzeul de Artă Naţională. La începutul anului 1906, muzeul doctorului Nicolae Minovici funcţiona deja, adevărat ca un muzeu privat, dar care a devansat iniţiativa publică. A se ţine cont de faptul că impresionanta colecţie din anii 1906-1912 nu era expusă într-un spaţiu special organizat pentru ea, lucru total diferit în cazul muzeului Nicolae Minovici.

Muzeul de artă populară «Dr. Nicolae Minovici» oferă colecțiile sale publicului în două etape. Prima etapă a fost finalizată în anul 2017 cu redeschiderea a trei spații de la etajul clădirii: biserica, dormitorul doctorului și sufrageria vilei. Separat, la parterul vilei, a fost deschis un spațiu expozițional modern dedicat costumului popular românesc, cu focalizare pe diversitatea cromatică și simbolică a iei românești. În acest an, 2018, au fost deschise publicului și celelalte două spații de la etaj: salonul și camera miresei, după restaurarea pieselor de patrimoniu destinate acestor două spații expoziționale. Procesul de restaurare a fost destul de laborios deoarece a implicat întreaga varietate de intervenții în funcție de tipologia pieselor de patrimoniu, de la ceramică și icoane pe lemn și sticlă, de la costume populare la tablouri și piese de cult. Cea mai mare dinamică în acest proces de restaurare îl au piesele de mobilier.

Bogatele colecţii de artă populară românească, adăpostite în această casă, singura lui avere agonisită în viaţă şi donată Municipiului Bucureşti cu cinci ani înainte de moarte, au devenit „Muzeul de Artă Populară” de azi, pe care toţi străinii în trecerea prin Capitala noastră îl vizitează şi îl apreciază.