Cu prilejul Zilei orașului Pécs la Arad (23 august), Muzeul „Janus Pannonius” Pécs  propune expoziția „Victor Vasarely”. O selecție de lucrări (42 lucrări de grafică, obiect și tapiserie), din colecția Muzeului Vasarely, punctează etape din creația importantului artist de origine maghiară, născut la Pécs. Expoziția vernisată la Sala „Ovidiu Maitec” a Muzeului de Artă Arad, joi, 23 august, orele 17.15, va fi deschisă arădenilor până în data de 23 septembrie 2018. 

 

„Victor Vasarely este unul dintre acei artiști ai Ungariei al cărui nume este cunoscut în întreaga lume. Lucrările lui Vasarely marchează universități, intersecții, stații, ansambluri rezidențiale. Există o acerbă competiție între muzee și colecționari pentru a-i achiziționa lucrările și pentru a le păstra ca niște adevărate comori. Vasarely a pus bazele unor fundații și muzee, astfel a accesibilizat opera sa unui public foarte larg. A știut cât de puternică este dorința umană de a deține obiecte materiale, acesta a fost și motivul pentru care și-a dezvoltat tehnicile de printare (aducând înaltă valoare artistică si estetică reproducerilor sale pe suporturi de mătase). Vasarely a creat inclusiv programe computerizate pentru modelarea lucrărilor sale. Artistul considera că elementele compoziționale pot fi aranjate în milioane de variații, iar operele sale pot deveni disponibile pentru toată lumea, la un preț rezonabil. A considerat că ar fi posibil, ca prin folosirea formelor geometrice de bază (cercul, pătratul, elipsa, rombul) și a fantasticei bogății a scalei cromatice, fiecare persoană să își poată crea o operă de artă în acord cu propriul caracter. 

Se pare ca Malevich prin lucrarea sa „Pătratul alb pe fundal alb“ a atins limitele posibilității de a picta, după această lucrare fiind imposibil să se mai reducă forma sau culoarea. Vasarely oferă – întocmai cum un vânzător oferă pensule, culori și hârtie de desenat – motivele și elementele din propriile sisteme compoziționale. 

Cunoscând traseul existențial al lui Vasarely, e dificil să determinăm dacă prin gesturile sale ne confruntăm cu o totală popularizare a artei sau cu ultima sa forma de comercializare. În activitatea sa (de acest tip) regăsim atât spiritul raționalismului socio-tehnocratic al Bauhausului anilor 1920, cât și self-managementul (pe care unii artiști l-au aplicat excelent în a doua jumătate a secolului XX).

Ambele variante pot fi adevărate, dar acest fapt nu umbrește faptul că Vasarely a creat rațional o operă bazată pe o originalitate particulară, cu un sistem pictural definit printr-o formulă matematică în care motivul este acompaniat de iluzie. 

Variațiile picturale, abundența schimbărilor, punctele de vedere variate oferă privitorului posibilitatea de a alege, îi oferă libertate și individualitate. În locul perspective renascentiste centrale, în care poziţia fizică a artistului este strict definită, Vasarely oferă o perspectivă care poate fi liber aleasă de privitor. Realitatea este infinită, schimbătoare – aspecte revelate de către lucrările artistului” – istoricul de artă Jozsef Sarkany, curatorul expoziției.